Zeița Saraswati este arhetipul vedic suprem. Ea guvernează inteligența discriminatorie, artele rafinate, comunicarea și precizia impecabilă.

Saraswati este venerată încă din epoca vedică drept zeiță a cunoașterii și a artelor. Înainte de a-i apărea numele, ea era reprezentată de zeița Vac, Cuvântul.

Este menționată frecvent în străvechiul Rigveda, precum și în texte sacre ulterioare, cum ar fi Puranele, apărând ca o divinitate a râurilor.

În practica yoga atenția este pe cele doua aspecte simbolice expresia și fluiditatea (legătura sa cu apa).

În epoca post-vedică, numele ei însemnând „cea care curge” , a fost aplicat gândirii și vorbirii, legând-o de artele literare și vizuale.

Ea a devenit Mama Divină și consoarta lui Brahma, Creatorul, ridicându-și și mai mult simbolismul ca personificare a creativității și cunoașterii.

În India, cărțile și textele tradiționale sunt privite ca o manifestare a Saraswati însăși.

Saraswati are o relație unică cu partenerul său divin, creatorul Brahma.  Legenda spune că, fiind singura ființă existentă înainte de crearea Universului, Brahma s-a simțit singur și, astfel, a creat-o și i-a dat viață consoartei sale.

Adepții lui Saraswati se dedică studiului și cunoașterii ceea ce este cunoscut sub numele de Jnana Yoga , ca o cale către eliberare; această cunoaștere este cultivată atât prin studiul textelor, cât și prin contemplare interioară.

În mod curios, în ziua dedicată Zeiței , festivalul de la Navaratri , nu se poate nici citi și nici nu se cântă muzică, deși ea este patrona tuturor artiștilor și savanților.

Cu această ocazie, instrumentele sunt curățate și așezate pe un altar pentru a fi venerate ca fiind însăși manifestarea Zeiței.

Saraswati este reprezentată ca o femeie frumoasă, îmbrăcată în alb și adesea așezată pe o floare de lotus , fiind frecvent însoțită de animalul său, lebăda.

Ea este asociată cu culoarea albă, simbol al purității și al cunoașterii autentice, și, în general, nu poartă bijuterii elaborate sau prețioase; înfățișarea sa tinde să fie simplă, asemenea yantrei sale.

Este reprezentată cu patru brațe care simbolizează cele patru aspecte ale minții: mintea senzorială, intelectul, conștiința și egoul ; cele patru laturi ale individului implicate în procesul de învățare. În mâini ține Vedele, textele sacre fundamentale (întrucât este o zeiță vedică, provenind chiar din acea epocă) , un șirag de mătănii din cristal care simbolizează puritatea, un vas cu apă sacră, purificatoare, și o lăută.

Vehiculul ei , animalul care o însoțește , este lebăda albă, reprezentând discernământul dintre bine și rău și dintre etern și efemer. Se spune că dacă i se oferă un amestec de apă și lapte, lebăda este capabilă să bea doar laptele.

Adesea, Saraswati este reprezentată călărind un păun sau stând așezată pe acesta. Păunul simbolizează aroganța și vanitatea; călărindu-l, ea își demonstrează superioritatea față de aceste trăsături și simbolizează detașarea de aparențele exterioare. Din această perspectivă, o putem privi pe Saraswati ca pe un produs al culturii vedice, care percepe căutarea spirituală prin prisma dualității dintre lumea materială efemeră și manifestă și transcendență , aceasta din urmă fiind adevărata cale de a afla adevărul , un concept care, în cazul altor zeițe, avea să fie transformat radical de anumite curente tantrice.

Saraswati este zeița artelor , a tuturor artelor: muzica, pictura, literatura și poezia.

Ea este, de asemenea, zeița Cuvântului, tocmai pentru că acesta este considerat vehiculul cunoașterii. Conform mitului, Saraswati este cea care a creat sanscrita, limba sacră. Cuvântul este fundamental pentru creația lumii; într-adevăr, de fiecare dată când descriem lumea, este ca și cum am recrea-o. Se spune că, pentru a crea lumea, Brahman s-a unit cu Vac , care a devenit ulterior Saraswati , Cuvântul din care s-a născut lumea, aceasta manifestându-se în mod specific prin cuvânt, prin vibrația sonoră.

Ca divinitate asociată cu apa, Saraswati întruchipează hrănirea și vindecarea; ea deține puterea de a purifica atât la nivel fizic, cât și spiritual, călăuzindu-ne spre adevăr și cunoaștere.

În tradiția indiană, râurile simbolizează, în general, călătoria de la o stare de ignoranță și întuneric la una de cunoaștere, iar Saraswati reflectă această viziune. Râul servește drept loc de tranziție, unde cel aflat în căutare este purificat și îndrumat către cunoaștere.