Modul în care ne hrănim este un pas esențial și unul dintre obiceiurile fundamentale ale vieții noastre.

În multe școli de yoga, dieta vegetariană este impusă. Și ca tot ce este impus, in cazul in care decizi să accepți și să urmezi, nu va dura in timp.

În opinia mea, ar trebui să fie studentul cel care alege să urmeze o dietă vegetariană, pentru că alegerea de a face yoga în sine crește gradul de conștientizare, crește nevoia de a schimba diferite aspecte ale vieții, la fel de importante ca alimentația, dar dacă nu este o alegere care începe cu persoana însăși, este greu de înțeles. Trebuie să fie corpul nostru cel care ne cere să ne schimbăm dieta. Pentru unii poate fi o tranziție naturală, pentru alții este o tranziție care se întâmplă în timp sau poate nu se întâmplă niciodată, dar ca toate lucrurile pe care le facem pentru yoga, trebuie să fie înțeleasă cu corpul.

Practicând yoga la un moment dat trebuie să schimbi multe lucruri în viața ta.

Totuși, tranziția către a deveni vegetarian trebuie să fie treptată. Ayurveda ne spune că fiecare este diferit, fiecare are un proces digestiv diferit, un aliment care poate fi bun pentru o persoană poate să nu fie bun pentru o altă persoană. Se spune că ceea ce suntem obișnuiți să mâncăm digerăm mai bine și dacă introducem un aliment nou trebuie să o facem puțin câte puțin, o dată pe săptămână. Schimbarea alimentelor trebuie făcută pas cu pas și adaptată propriului organism.

Dacă corpul nu simte nevoia să se schimbe, nu trebuie să forțezi. Dacă schimbarea vine, este în regulă, important este să se înțeleagă cât de mult poate fi adaptat principiul Ahimsa al non-violenței la dietă și să se reflecteze asupra acestui lucru.

Subiectul alimentației este foarte important, nu trebuie să fie o impunere și trebuie să fie făcut puțin câte puțin.

De asemenea, este important să se progreseze și să se susțină practica yoga prin alimentație. Dacă urmărim bunăstarea fizică, mentală și spirituală, nu ne putem gândi că alimentația joacă un rol marginal. Ceea ce ne învață marii maeștri este că mâncarea hrănește cea mai subtilă parte a minții și a emoțiilor noastre. Există calități în alimente, care nu sunt doar calități de vitamine, proteine și minerale, ci calități care afectează aspectul mai energetic care ne hrănește mintea și emoțiile. Există trei categorii diferite de alimente: rajasic, tamasic și sattvic. Fiecare dintre aceste alimente are energii și calități particulare:

• alimentele tamasice (carne, mezeluri, pește, ouă, brânzeturi învechite și uscate mult, alimente conservate, vechi, manipulate chimic sau genetic, congelate, fast-food) aduc apatie, depresie, tristețe, greutate;
• alimentele rajasice (condimente, cafea, ceai, ciocolată, alcool, alimente acide, sare, măsline, oțet) dau agitație, nervozitate;
• în timp ce hrana sattvică (cereale, brânzeturi proaspete, lapte, fructe proaspete și coapte, legume proaspete, leguminoase, miere și migdale) este cea mai potrivită pentru practica yoga, o hrană ale cărei principale caracteristici sunt că trebuie să fie ușor digerabilă, ușoară, trebuie să aducă bucurie și sănătate. Caracteristica sa este că este bogată în prana, energia vitală.

Prin urmare, mâncarea trebuie să fie bogată în prana. Principala sursă de prana în Univers este soarele iar noi doar în mod indirect putem primi prana de la soare în timp ce plantele prin fotosinteza metabolizează energia solară iar alimentele cele mai indicate sunt alimentele vegetale, frunze, fructe și semințe proaspete. Cu cat trece timp pentru a culege planta, cu cat trece mai mult timp alimentul este uscat, mărunțit, tocat, conservat, alterat cu cât mai îndelung este conservat din punct de vedere al energiei, devine carent, arid. Dieta yogică tradițională include consumul de alimente proaspete și crude, culese proaspete.

Majoritatea textelor și tradițiilor yoghine, dar nu toate, pledează pentru o dietă vegetariană.

Aceasta include produse lactate de înaltă calitate, cum ar fi laptele integral, neomogenizat, cașul, iaurtul și ghee (toate de la vaci hrănite cu iarbă).

Omisiunea cărnii și a fructelor de mare se datorează faptului că se crede că acestea pot provoca o stare de spirit RAJASICĂ sau TAMASICĂ.

Pe calea yoghină, dorim să ne îndreptăm spre SATTVA, o stare SATTVICĂ a minții, o lejeritate a ființei, prin evitarea cărnii și a fructelor de mare.

Perspectiva ayurvedică este, în general, de acord cu acest lucru, însă simultan se consideră că, carnea (ca orice) poate fi medicament, în funcție de persoană, context și circumstanțe.

Se recomandă ca, dacă consumați carne/mâncăruri de mare, acestea să fie consumate în mijlocul zilei, când focul digestiv (AGNI) este cel mai puternic.

Carnea și fructele de mare pot fi grele de digerat pentru organism.

De asemenea, se recomandă să se consume mai mult în lunile de iarnă/răcoroase, și să se reducă consumul în lunile de vară/mai calde.

În esență, tu decizi!

Fă ceea ce ți se potrivește acolo unde te afli pe calea ta, știind în același timp că omiterea cărnii, sau pur și simplu reducerea ei, poate ajuta la promovarea acelor stări superioare de yoga în timp, dacă ești un student dedicat.

Este un lucru individualizat și, din nou, depinde de neam, de tradiție și de textul yoghin.

Ȋn cartea L’albero dello yoga, Iyengar spune: „Pentru sănătate și fericire, dieta nu este foarte importantă, dar dacă vrem să creștem bunăstarea spirituală, atunci dieta devine necesară pentru a calma fluctuațiile minții. Așa cum semeni, așa culegi. Mintea este un produs al hranei, prin urmare hrana are, fără îndoială, un efect asupra minții.”

Așadar, cineva își poate urma propria dietă în funcție de propria cultură, dar dacă vrea să meargă un pas mai departe, trebuie să facă o alegere vegetariană.